Comisia de prognoză dă vestea. România va avea salariu mediu net de peste 1000 de euro
29 ianuarie 2023
România se află în acest momentul la coada clasamentului în Uniunea europeană cu salariu minim pe economie, astfel că românii sunt obligați să se descurce cu salarii și la jumătate față de alte state, dar cu aproximativ aceleași prețuri la raft.
Veste bună venită de la Comisia de Prognoză în țara noastră este că peste doi ani, vom ajunge să avem și noi un salariu mediunet de peste 1.000 de euro. Aceeași prognoză arată totodată că peste doi ani și numărul angajaților va crește de la 5,25 milioane la 5,52 milioane în 2025.
Potrivit proiecţiei principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial 2022-2026, realizată de Comisia Națională de Prognoză în această lună, salariile românilor ar urma să crească spectaculos. Astfel, dacă în 2022 salariul mediu net era de 3.081, acesta va ajunge în 2023 la 4.235 lei, la 4.686 lei în 2024, la 5.071 lei în 2025 și la 5.451 lei în 2026. În 2026, cele mai mari salarii medii nete se vor înregistra în regiunile București-Ilfov, 7.195 lei, în Vest, 5.333 lei și în Nord-Vest, 5.168 lei. La polul opus se vor afla regiunile Sud-Est, cu doar 4.573 lei, Sud-Muntenia, cu 4.682 lei și Sud-Vest Oltenia, 4.780 lei.
În clasamentul orașelor, cel mai bine vor câștiga angajații din București, cu un salariu mediu net în 2026 de 7.519 lei, urmați de cei din Cluj, 6.604 lei și de cei din Timișoara, 6.256 lei. Cei mai săraci vor fi angajații din Teleorman, care vor ajunge în 2026 abia la un salariu mediu net de 3.913 lei, urmați de cei din Vrancea, 4.167 lei și de cei din Botoșani, 4.179 lei.
PIB-ul va crește și el, conform prognozei economice, de la 1.396,2 miliarde de lei în 2022, la 1.998,3 miliarde de lei în 2026. Cea mai mare contribuție la PIB-ul național o vor avea Capitala, cu 493,1 miliarde de lei, urmată, la mare distanță, de Cluj, cu 105,4 miliarde de lei , și de Timișoara, cu 92,8 miliarde de lei.
De cealaltă parte, cele mai mici contribuții la PIB le vor avea, în 2026, Covasna, cu 15,4 miliarde de lei, Mehedinți, cu 15,8 miliarde de lei și Tulcea, Giurgiu și Sălaj, cu contribuții în jurul cifrei de 16 miliarde de lei.
Prognoza arată o adâncire a decalajelor în dezvoltarea regiunilor, care se va reflecta și în diferența dintre veniturile românilor din zonele bogate și din zonele sărace ale țării.
Să nu uităm și de majorările salariale ale angajaților din sistemul public care lucrează cu fonduri europene și care au salarii de aproximativ 1.500-2.000 de euro. În momentul de față cei care lucrează la proiecte de implementare a lucrărilor cu bani din PNRR sunt mai bine plătiți, însă aceste funcții nu sunt neapărat permanente, ci multe sunt temporare.
Majorări în statele UE, din cauza creșterii inflației
În contextul creșterii inflației, majoritatea statelor din spațiul comunitar au majorat salariul minim pe economie. Creşterile salariului minim pe economie au variat de la peste 20% în Germania şi Letonia la peste 5% în Franţa, Luxemburg şi Malta.
Singurele ţări în care salariul minim pe economie nu a crescut în ianuarie 2023 sunt Spania şi Cipru.
Cele mai mari salarii minime brute din UE sunt în Luxemburg, Germania şi Belgia. Cele mai mici sunt în România, Ungaria şi Bulgaria.
Creşterea medie a salariului minim pe economie în 2023 este de 11%, mai mult decât dublu faţă de 5% din anul precedent.
În presă din 2004. Am trecut pe rând de la reporter TVR, la Realitatea TV, Aleph TV și B1 TV. În presa online am lucrat la Rol.ro, Realitatea.net, mediafax.ro. Din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Sunt doctorandă în Științele Comunicării la SNSPA, iar tema mea de cercetare este despre criza alimentară.
Institutul Național pentru Fizica Pământului a anunțat că un cutremur mediu de 4,9 pe scara Richter s-a produs în Oltenia, județul Gorj, la adâncimea…
Contractele de asigurare încheiate cu Societatea EUROINS Romania Asigurare Reasigurare S.A rămân valabile până la expirare, dacă nu intervine una dintre următoarele situații, potrivit…
Yang Uk, cercetător la Institutul Asan pentru Studii Politice din Seul, explică de ce ar putea însemna, de asemenea, că alte țări vor avea…